Coltul Colectionarului

Editura: Pentru Literatura Universala
Anul publicarii: 1968
Nr. volume: 2
Nr. pagini: 479 422
Limba: Romana

„Anna Karenina”, una din cele mai bune creatii ale autorului Lev Tolstoi, este un roman ce prezinta viata de familie a nobilimii ruse din timpul lui Lenin.

Cu o usoara nuanta filozofica, fiind tratate pe rand teme ca, scopul existentei sau relatia dintre viata si moarte, acest roman reuneste un numar impresionant de personaje, de tipologii diferite, de la intelectuali la tarani, de la aristocratia de la oras la nobilimea rurala.

Autorul incearca să puna în relief corupţia lumii mondene, a aristocratiei citadine, careia îi este opusa, intr-un viu efect de contrast, viaţa simpla, sincera, pura, a nobilimii rurale.

Personajul principal al romanului, Anna Karenina, face parte din inalta aristocratie rusa. Ea este casatorita cu un funtionar de stat, batranul Alexei Karenin, cu care are un baiat şi traieste viata obisnuita a societatii din care face parte. Vizita scurta pe care o face la Moscova are ca scop salvarea casniciei fratelui ei.

Balul la care participa îi schimba insa definitiv viaţa. Ea face cunoştiinţă cu contele Alexei Vronski, ofiter ce viseaza la o cariera militara de success. Acesta este coplesit de frumusetea ei si intre cei doi se naste o poveste pasionala de iubire. Initial incearca sa ii refuze avansurile contelui Vronski, dar in scurt timp ea cade in capcana destinului, idila ei ajungand subject de barfa in inalta societate.

Dupa ce afla ca este insarcinata, Anna devine incapabila de a-si ascunde sentimentele pentru contele Vronski.

Incercand sa ii protejeze imaginea Alexei Karenin, sotul sau, o avertizeaza de ceea ce se spune despre ea, si intr-un exces emotional Anna ii marturiseste acestuia ca are intr-adevar o idila.

Povestea tragica a Anei care isi paraseste caminul si copilul pentru o idila sortita esecului, este prezentata in paralel cu armonia vietii de familie ce ii reuneste pe Kitty Scerbatkaia si Constantin Levin. Pe cat de distrugatoare este legătura dintre Anna şi Vronski, pe atat de invioratoare, plina de speranta este dragostea retinuta dintre Levin şi Kitty.

Tolstoi scoate in evidenta ca nimeni altul evolutia sentimentelor in triunghiul conjugal format din Anna, sotul si amantul sau, de la pasiune, dragoste pura, dorinta, la gelozie, remuscare, obsesie si disperare.

Aspiraţia Anei la o dragoste ideala, de posesie exclusiva, gelozia sufocanta exercitata asupra barbatului iubit o împing in final la autodistrugere, si nici macar nasterea copilului nu o mai poate salva.

Inspirata de un accident la care fusese martora, Anna Karenina se sinucide aruncandu-se in fata unui tren.

In timp ce se desfasoara tragedia Anei, Levin, care este un intelectual pasionat de viata rurala, si de agricultura, trece si el prin dramale sale, sufera la ruinarea nobilimii, cautand in permanenta solutii pentru redresare.

Atunci cand mersul firesc al istoriei ii contrazic teoriile, Levin ajunge la un pas de sinucidere, salvandu-se atunci cand isi recapata linistea sufleteasca.

Dupa ce, initial este refuzat de Kitty, fapt ce ii aduce multa suferinta Levin se casatoreste cu aceasta.
Povestirea vietii celor două cupluri dau ocazie autorului de a-si expune filozofia despre rolul harazit omului şi despre sensul vietii.

„Toate familiile fericite seamana intre ele, fiecare familie nefericita este nefericita în felul ei”, spune autorul in debutul creatiei sale, si, in opinia mea, aceasta fraza reprezinta o sumarizare perfecta a viziunei sale asupra dragostei si a relatiilor de familie prezentate in acest roman de referinta al scriitorului rus considerat de multi drept unul din cei mai importanti romancieri ai lumii.

Articol scris de Bogdan Andrei

Editura: Pentru Literatura Universala
Anul publicarii: 1968
Nr. volume: 2
Nr. pagini: 479 422
Limba: Romana

Publicat pe foiletoane între 1875 – 1877, romanul rus „Anna Karenina” este unul în care viaţa de familie reprezintă un nucleu al societăţii. Lev Tolstoi scoate în evidenţă trăsături de o mare profunzime psihologică, frământări umane diferite de la un personaj la altul, în aşa fel încât surprinde toate aspectele importante ale vieţii.

Tolstoi prezintă în paralel două relaţii de iubire: pe de o parte cea a contelui Vronski cu Anna, soţia lui Karenin şi pe de altă partea iubirea dintre Kitty şi Levin. Cele două poveşti de iubire, ilustrate în detaliu pe parcursul celor două romane, sunt total opuse. Prima este o iubire vinovată dintre doi amanţi, cu remuşcări, reveniri şi condamnată de societatea de atunci, la fel poate ca în societatea de acum. Cea de a doua relaţie este una obişnuită dintre doi prieteni, apoi doi iubiţi ce devin soţ şi soţie sub consimţământul părinţilor şi familiei, în general.

Cu totul desăvârşit este stilul autorului care surprinde atât de delicat şi fin fiecare detaliu, fiecare personaj în parte, fiecare decor în care se consumă acţiunea. De asemenea sentimentele sunt descrise profund, în aşa fel încât cititorul poate considera că ia parte la scenă. Ura, dragostea, gelozia, dorinţa, suferinţa, mila, remuşcarea conturează viaţa personajelor şi incită cititorul la a descoperi mai mult. Interesant este modul în care le este influenţată viaţa intimă a personajelor, ceea ce le hotărăşte în definitiv şi soarta.

Levin este personajul prin ochii căruia se aduce la cunoştinţă pe parcursul romanului problemele sociale care descriu societatea de atunci. Astfel, el e într-o continuă căutare de idei pentru a redresa nobilimea şi se luptă pentru a găsi o cale comună de a se înţelege mujicii cu moşierii. Totuşi atât de profund este implicat în această problemă şi atât de mult îl acaparează încât ar fi în stare să îşi ia şi viaţa.

„Toate familiile fericite seamănă între ele, fiecare familie nefericită e nefericită în felul ei”. Pe acest principiu e ţesută viaţa cu dragostea şi totodată tragedia prin care trece personajul principal, Anna Karenina, ce îşi lasă soţul şi copilul pentru a trăi o iubire pătimaşă alături de tânărul cont Vronski. Numai că această alegere îi aduce şi nefericirea.

Articol scris de Martha Crisean