Acasă > Autori > Tudor Arghezi

Tudor Arghezi

iunie 21st, 2010 admin

Tudor Arghezi este un poet român născut pe data de 21 mai 1880, la București. Autorul a devenit celebru într-un timp scurt după debutul său editorial, remarcându-se drept un important susținător și promotor al creației literare a lui Baudelaire.

Creația poetică a acestui scriitor reprezintă de fapt o importantă componentă a istoriei literare universale.

Autor de poezii, Tudor Arghezi s-a remarcat în istoria literară românească și prin intermediul creațiilor sale dramaturgice și epice, prin intermediul pamfletelor sale, dar și prin intermediul literaturii sale pentru copii.

Dintre creațiile literare în proză care poartă semnătura acestui autor s-au remarcat cu preponderență romanele „Cimitirul Buna Vestire” și „Ochii Maicii Domnului”.

Numele real al acestui autor este Ion N. Theodorescu, iar pseudonimul său, Arghezi, provine, explică însuşi scriitorul, din Argesis – vechiul nume al Argeşului.

Născut pe data de 21 mai 1880, în București, pe strada Țărani, nr. 46, Tudor Arghezi a fost fiul lui Noe Theodorescu și al soției acestuia, Maria.

În perioada 1887-1891, autorul a fost elev al școlii primare „Petrache Poenaru”, sub îndrumarea primului său dascăl, Nicolae Abramescu.

În următorii cinci ani (1891-1896), Tudor Arghezi a urmat cursurile gimnaziului „Dimitrie Cantemir” și ulterior ale liceului „Sfântul Sava” din București.

Încă de la vârsta de numai unsprezece ani, scriitorul a fost nevoit, din cauza faptului că făcea parte dintr-o familie săracă, să se întrețină singur, dând meditații.

Debutul literar al acestui autor a avut loc în anul 1896, pe data de 30 iunie acesta publicând în ziarul „Liga Protestantă”, condus de Alexandru Macedonski, poezia „Tatăl meu”.

Între anii 1897 şi 1899 scriitorul publică versuri şi poeme în proză la „Revista Modernă” şi „Viaţa nouă”, poeziile sale fiind semnate pentru prima oară cu pseudonimul Ion Th. Arghezi.

La scurt timp de la debutul editorial al lui Tudor Arghezi, Macedonski afirma despre tânărul poet: „acest tânăr, la o vârstă când eu gângăveam versul, rupe cu o cutezanţă fără margini, dar până astăzi coronată de cel mai strălucit succes, cu toată tehnica versificării, cu toate banalităţile de imagini şi idei, ce multă vreme au fost socotite, la noi şi in străinătate, ca o culme a poeticii şi a artei”.

În anul 1905 scriitorul a început un şir de călătorii în străinătate, deoarece la 30 ianuarie 1905 Constanţa Zissu i-a dat naştere lui Eli Lotar, primul copil al celebrului poet. Mama copilului, profesoară, a fost nevoită să-şi ascundă maternitatea şi să-şi lase fiul la Paris, în grija unei doici. Îngrijorat, Arghezi a luat decizia de a pleca la Paris unde a stat puţin timp, apoi s-a mutat la Fribourg, unde a scris poezii şi a participat la cursurile Universităţii Fribourg, dar nu a fost mulţumit de puternicul accent catolic al acesteia. S-a mutat la Geneva, unde a scris poezii, a asistat la cursurile Universităţii şi, ca să-şi câstige existenţa, a lucrat în atelierul unui bijutier.

Reîntors în România în anul 1910, Tudor Arghezi a publicat lucrări în „Viața Românească”, „Teatru”, „Rampa”, precum și în revistele lui N. D. Cocea, „Facla” și „Viața socială”.

Activitatea literară a lui Tudor Arghezi în această perioadă poate fi catalogată drept prolifică, acesta scriind versuri, pamflete cu un conținut tematic de ordin politic și articole care conțin polemici, fapt care l-a făcut pe autor să își câștige notorietatea în cercurile literare ale perioadei contemporane lui.

După izbucnirea Primului Război Mondial, Arghezi a scris articole împotriva taberei politice conduse de partidul naţional liberal şi de grupul de susţinători ai lui Take Ionescu, care doreau ca România să intre în război alături de puterile Antantei.

Scriitorul a încetat din viață pe data de 14 iulie 1967, lăsând în urma sa o remarcabilă creație literară, preponderent lirică, fapt care l-a ajutat să fie considerat chiar și în zilele noastre drept unul dintre reprezentanții marcanți ai literaturii naționale.

Articol scris de Alexandra Pusca

„George Bacovia” este titlul următorului articol care va fi postat pe blog.

Comentariile sunt închise.