"In 1881 aparea in editura "Socec din Bucuresti, intr-o infatisare tipografica atragatoare, o cartea care avea sa insemneze o data in istoria prozei romanesti: Novele din popor, de Ioan Slavici. La iesirea ei de sub tipar, cartea n-a avut un rasunet deosebit in cercurile literare de la noi. Si. totusi, ea era insotita de cartea de vizita a celui mai mare scriitor roman, Mihai Eminescu, care, intr-o recenzie sobra, dar calda, din Timpul o recomanda publicului cititor. Nimeni nu era mai competent sa se pronunte asupra volumului, decat autorul Luceafarului, pentru ca nimeni n-a urmarit, asemenea lui, pas de pas, formarea autorului, ajutand-ul prin gustul, competinta si sfatul lui intelept sa apuce pe drumul cel bun, sa-si cunoasca si sa-si dezvaluie inteaga lui personalitatea artistica..."
...
(Click pe Nuvele, de Ioan Slavici pentru articolul complet)

"Cu mijloacele comicului, Slavici a acoperit de ridicol tendintele sovine si in Crucile rosii, o savuroasa nuvela, antrenanta prin ineditul situatiilor, cu accente satirice la adresa politicienilor dintre doi tineri de nationalitatea diferita, Persida si Natl - ideea va fi reluata cu mijloacele de expresie ale unei arte evoluate si demonstrate cu stringenta logica intr-un roman de solida constructie, cu personaje a caror viabilitate trece timpului n-a incetat s-o puna din ce in ce mai mult in valoare. Sursa succesului remarcabil trebuie cautata nu numai in virtutile scriitorului, in talentul vigiuros, cu generoase resurse, ci si in conceptia lui asupra literaturii..."
...
(Click pe Mara, de Ioan Slavici pentru articolul complet)

"Avand ca prim izvor de inspiratie oameni si fapte cu caracteristici regionale foarte precise, nuvelistica lui Rebreanu dobandeste totodata ample semnificatii nationale. Ea continua o intreaga traditie de proza ardeleneasca, reprezentata stralucit de un Slavici si Agarbiceanu si in care rasuna ecouri indepartate a ceea ce a fost spiritul "Scolii ardelene". Profund obiectiva, lipsita de didacticismul unora dintre predecesori, aparitia nuvelei rebreniene, intr-un climat literar influentat de samanatorism si poporanism, constutie un eveniment a carei insemnatate va fi intotodeauna subliniata.
...
(Click pe Golanii, calvarul, ciuleandra, de Liviu Rebreanu pentru articolul complet)

„Să revenim pe meleagurile natale” este mesajul transmis de articolul de față a cărui temă se axează pe aprofundarea operelor literare ale unor autori naționali, opere incluse în colecția de lucrări „Arcade”.

Printre numele celebre ale celor care au conceput și redactat volume beletristice, incluse în colecția „Arcade” se numără autori recunoscuți la nivel național prin importanta lor contribuție literară. Dintre aceștia se remarcă nume precum: C. Hogaș, Tudor Vianu, C. Dobrogeanu Gherea, Ioan Slavici, George Coșbuc, Mihail Sadoveanu, Hortensia Papadat Bengescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Alexandru Macedonski, George Călinescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Anton Holban, Eugen Lovinescu, Jean Bart, Alexandru Brătescu-Voinești, Ionel Teodoreanu, Ion Luca Caragiale, Panait Istrati, Liviu Rebreanu, Gib Mihăescu, Anton Holban, Tudor Arghezi, George Bacovia, Mihai Eminescu, Ion Minulescu, Pompiliu Constantinescu, Grigore Alexandrescu, Ion Ghica, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Duiliu Zamfirescu și mulți alții.
...
(Click pe Colectia Arcade pentru articolul complet)

Editura: Albatros Anul publicarii: 1976 Nr. volume: 1 Nr. pagini: 303 Limba: Romana

Actiunea romanului Mara, publicat de Ioan Slavici in 1906, se petrece in nordul Banatului, pe valea Muresului. Autorul fixeaza cu expresivitate imaginea targului ardelenesc, la confluenta veacurilor al XIX-lea si al XX-lea.
...
(Click pe MARA, de I. Slavici pentru articolul complet)

"In amurgul unei vieti zbuciumate, Ioan Slavici s-a simtit dator fata de contemporani, fata de urmasi si de buna seama in primul rand fata de el insusi sa evoce, nu fara nostalgie, "lumea prin care a trecut", lume in mijlocul careia si-a format conceptiile, lume care a generat creatia sa literara. Primele amintiri sunt in mod firesc legate de anii firavi ai existentei. Asa cum numele lui Ion Creanga nu poate fi o clipa despartit de Humulestii copilariei, tot asa numele lui Ioan Slavici nu poate fi disociat de Siria, satul ardelean in care prozatorul a vazut lumina zilei la 18 ianuarie 1848".
...
(Click pe "Moara cu noroc" de Ioan Slavici pentru articolul complet)