"Cantecul Mioarei si Lisaveta stau bine alaturi de aceeasta sectiune a epicii sadoviene, primul chiar cu mult mai accentuate, fatise ancorari, cel mai adesea terminologie, in actualitate. Caci Cantecul Mioarei e o vie confruntare intre prezent si trecut, facilitand in primasa parte ample intoarceri in teritoriul preferat al povestiturii sadoveniene. E varba aici despre iun tanar tipograf care, la douazeci de ani, se rupe de societate si fuge in munti, sihastrindu-se, legandu-se de oamenii de acolo, adica regrasand in timp, spre vremuri anistorice, ascociale -sau primitiv sociale-, spre natura, spre tipologiea permanenta a satului din Hanul Ancutei sau a lumii transhumantei din Baltagul..."
...
(Click pe Cantecul Mioare, de Mihail Sadoveanu pentru articolul complet)

"

CAPITOLUL I în care se arată de ce a trebuit să vie Ştefan - Voievod cel Mare la tronul Moldovei înd în micul şi neînsemnatul principat al Moldovei a intrat Ştefan, fiul lui Bogdan, ca să apuce domnia, cursul anilor de la Hristos era 1..."
Continuare in pagina cartii: "Viata lui Stefan cel Mare", de Mihail Sadoveanu disponibila la ColtulColectionarului.ro

"E o fericita imprejurare in lumea literara ca un scriitor sa se bucure chiar de la inceputurile activitatii sale creatoare de pretuire si popularitate, si ca apoi, in indelungata sa cariera artistica, aceasta pretuire si popularitate sa se mentina si sa sporeasca inca pe masura trecerii anilor, pana la apoteoza finala, cand scriitorul este consacrat, in viata fiind, drept un clasic al literaturii respective.
...
(Click pe "Soarele in balta, divanul persian" de Mihail Sadoveanu pentru articolul complet)

"

I

La Cornul lui Sas

In anul Mîntuitorului 1612, pe vremea cînd înfloresc teii, singurătăţile Prutului, la cotitura care se eh iarnă Cornul lui Sas, vuiau de furtuna războiului.

încă din zorii zilei se mişcase de deasupra Popricanilor Ştefan Tomşa, cu oastea lui amestecată. Iar din susul apei, vestitul şleahtic Potocki şi ..."
Continuare in pagina cartii: "Neamul Soimarestilor, Zodia Cancerului, Vremea Ducai Voda, Nunta domnitei Ruxandra, Nicoara Potcoava", de Mihail Sadoveanu disponibila la ColtulColectionarului.ro

Mihail Sadoveanu (1880 – 1961)

Cunoscut prozator român, Mihail Sadoveanu debutează în revista Dracu din Bucureşti, în 1897, cu o schiţă semnată “Mihai din Paşcani”. Debutul editorial al scriitorului a avut loc în 1904, prin publicarea a patru cărţi: Povestiri, Şoimii, Dureri înăbuşite şi Crâşma lui moş Precu. Din 1921 Mihail Sadoveanu devine membru al Academiei Române şi începe publicarea celor aproape o sută de volume ale sale dintre care putem aminti de binecunoscutele capodopere ale literaturii române: Hanu Ancuţei (1928), Împărăţia apelor (1928), Zodia Cancerului (1929), Baltagul (1930), Creanga de aur (1933), Fraţii Jderi (1935 – 1943), Divanul persian (1940) şi Ostrovul lupilor (1944).

Proza sadoveniană se deosebeşte fundamental de cea a contemporanilor săi români, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat Bengescu şi Mircea Eliade, cât şi de proza unor mari scriitori europeni din aceeaşi perioadă (Thomas Mann, Herman Hesse, Franz Kafka şi Robert Musil).
...
(Click pe Mihail Sadoveanu pentru articolul complet)

"

Capitolul I

De Sfînta înălţare, hram al ctitoriei Neamţu, se strînsese în preajma zidurilor şi în ogrăzile călugărilor mare număr de norod. Unii veniseră s-asculte slujba, alţii ca să ieie binecuvintare ori naforă, alţii pentru scrisori de friguri, alţii cu femei lunatice, ca să le supuie sub patrafir la ieromonahi cu darul cetitului. Mai ales prea sfinţitul Iosif, stareţul, era vestit întru această bună tămăduire, nu numai în Moldova, ci şi-n Ţara Leşască şi cea Ruseas..."
Continuare in pagina cartii: "Fratii Jderi", de Mihail Sadoveanu disponibila la ColtulColectionarului.ro

Intreaga desfasurare a romanului Venea o moara pe Siret (inceput in 1915, reluat si incheiat dupa opt ani) apare ca sinteza unor situatii evocate in scrieri mai vechi. Atmosfera de epoca e aceea de pe la 1888-1890, cand viitorului artistal cuvantului i se relevau cele dintai zbateri sociale. Locul actiunii, cel schitat in Istoria pe scurt a targului Pascani, pe atunci la hotarul dintre civilizatia rurala si oraselul de provincie, revine ca un refren de romanta.
...
(Click pe "Venea o moara pe Siret" de Mihail Sadoveanu pentru articolul complet)