Într-o eră a comunicării on-line în care principala sursă de informare și documentare devine Internetul mulți s-ar întreba de ce să mai citim cărți. De ce să mai mergem la biblioteci publice, când totul este la îndemâna noastră printr-un simplu click.

Cu toate acestea, în ciuda modernizării accelerate, cartea este și va rămâne în continuare un sistem complex de comunicare, fiind un element indispensabil al vieții noastre.

Cărțile sunt adevărate tezaure inepuizabile de valori și informații, iar redactarea unei cărți este o artă rezervată unui public deosebit de restrâns.

Scopurile pe care le urmăresc aceste materiale cu o simbolistică semantică inepuizabilă sunt crearea unui psihic sănătos, dobândirea unor importante cunoștințe de cultură generală, impulsionarea inițiativelor creative, dezvoltarea vocabularului și promovarea comunicării interpersonale.
...
(Click pe Importanța lecturii și a cărții pentru articolul complet)

"Exegeza operei ciclopice a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu nu este nici prea intinsa, si nici prea adanca. Opinii viabile, unele de-a dreptul scapatoare, despre contributia sa la dezvoltarea culturii romane au rostit Caragiale, Iorga, Th. Capidan, Pompiliu Constantinescu, Mircea Eliade, Tudor Vianu, Calinescu, dar nici unul dintre ei n-a avut ragazul sa-i dedice studii cuprinzatoare, definitive macar pe anumite directii".
...
(Click pe "B. P. Hasdeu" de Mihai Dragan pentru articolul complet)

Una dintre operele cele mai controversate ale acestui autor este misteriosul său „Jurnal”, care redă cu finețe atmosfera Bucureștiului din perioada 1935-1944.

În ciuda legendelor care circulau în jurul ineditului jurnal al lui Mihail Sebastian, puțini sunt cei care au avut ocazia să consulte cele nouă caiete ale sale, păstrate cu sfințenie de familia autorului timp de cincizeci de ani. După ce urmașii autorului au acceptat publicarea acestei opere memorialistice inconfundabile, varianta integrală a jurnalului a apărut, într-o ediție a Gabrielei Omăt, fiind considerată drept una dintre cele mai captivante scrieri ale literaturii române moderne, dar și „un extraordinar document de istorie culturală și politică” a acelei perioade, după cum remarca și critica literară.
...
(Click pe „Jurnal”, de Mihail Sebastian pentru articolul complet)

Editura: Minerva Anul publicarii: 1974 Nr. volume: 1 Nr. pagini: 236 Limba: Romana

Cine a mers la şcoală în România, îşi conturează chipul artistic al lui Liviu Rebreanu în umbra comentariilor şcolare insipide despre tematica socială a condiţiei ţăranului, cele mai cunoscute romane ale sale fiind „Ion” şi „Răscoala”, ceea ce este şi de aşteptat în spaţiul unei civilizaţii dominate de spiritual tradiţionalism secole de-a rândul. Pe planul intrigii psihologice, în topul preferinţelor se află „Pădurea spânzuraţilor”, datorită tematicii de interes (în acea vreme) a războiului. Astfel scriitura de factură spiritual-erotică a fost aşezată, din păcate, pe plan secund. Dacă în „Ciuleandra” iubirea este pretext pentru crimă şi prin urmare pentru studiul structurii interioare a ucigaşului, în „Adam şi Eva” dragostea capătă sens filosofic, ea fiind sursa fericirii şi prin urmare, scopul final al existenţei noastre.
...
(Click pe Adam si Eva, de Liviu Rebreanu pentru articolul complet)

Editura: Gabriela Anul publicarii: - Nr. volume:1 Nr. pagini: 220 Limba: Romana

Segmentată în trei părţi şi un epilog, opera lui Petre Bellu, Câine vagabond ne introduce într-o lume uitată de mulţi dintre noi – o lume a satului tradiţional patriarhal, a războiului nemilos şi nedrept şi a luptei politice dominată de cei care deţin averi materiale.
...
(Click pe Caine vagabond, de Petre Bellu pentru articolul complet)

Alături de publicarea unor lucrări de dimensiuni mai scurte precum „Isabel și apele diavolului” (1930), „Maitreyi” (1933) și „Șantier” (1935), în care predomină notele de exotism, ambiția autorului a fost aceea de a trece și la creația de tip obiectiv, chiar dacă „ambianța umană prezentată va implica fatal digresiunile intelectuale”(Ov. S. Crohmălniceanu, „Literatura română între cele două războaie mondiale”).

„Întoarcerea din rai” (1934) și „Huliganii” (1935) sunt două romane care se înscriu în această direcție.

La 29 noiembrie 1935 apare în vitrinele librăriilor bucureștene noul roman al lui Mircea Eliade, „Huliganii”.
...
(Click pe „Huliganii”, de Mircea Eliade pentru articolul complet)

Mircea Eliade (1907 – 1986)

Prozator, eseist și istoric al religiilor, Mircea Eliade este autorul unui număr impresionant de lucrări științifice, filozofice și beletristice.

Debutul editorial al lui Mircea Eliade a fost unul timpuriu, astfel încât, la vârsta de 14 ani, autorul a publicat povestirea fantastică „Cum am descoperit piatra filosofului”, lucrare premiată de ziarul Științelor Populare. Mircea Eliade își continuă activitatea editorială prin publicarea a numeroase nuvele și eseuri, având în același timp și o importantă activitate publicistică, prin articole care abordează teme precum istoria religiilor și cultura orientală.
...
(Click pe Mircea Eliade pentru articolul complet)